Muzica noastră... cea de toate zilele II

Cercetările riguros ştiinţifice din ultimii 30 de ani, au scos la iveală un lucru ştiut din vremuri străvechi.

Plato, în Legile, scria: „În nebunia lor, oamenii se amăgesc crezând că nu poate exista muzică bună sau rea, ci că muzica ar trebui apreciată drept buna sau rea prin plăcerea pe care o dă”.

Iar Aristotel, în Politica, (1339a, b): “Mai mult decât plăcerile obişnuite, muzica are o oarecare influenţă asupra caracterului şi a sufletului. Oamenii sunt afectaţi de ea: ritmul şi melodia induc mânie sau bunătate, curaj şi echilibru, sau calităţi contrare acestora, precum şi alte trăsături de caracter. E dovedit că muzica are putere de a transforma caracterul, că există melodii şi ritmuri care ar trebui premise.”

Muzica, fiind o realitate fizică (ramura fizicii care se ocupă de sunete se cheamă „acustica”); şi întrucât noi, fiinţele vii suntem tot structuri fizice, cu o spiritualitate dependentă de realitatea noastră fizică, muzica are în mod nemijlocit un efect fizic asupra naturii noastre, inducând stări psihice determinate.

Experimente cu... cântec

Pentru a înlătura elementul subiectiv din experienţe, savanţii au recurs la lumea vie lipsită de conştiinţă.

♦ Într-un articol din „The Denver Post”, Colorado, (citat de David Tame, The Secret Power of Music, p. 142 – 144), se publică rezultatele unor experienţe ştiinţifice pe plante de cultură (dovlecei, fasole, porumb, filodendron, petunii, coleus…). Timp de 4 săptămâni, ele au supuse tratamentului a 3 categorii diferite de muzică: (1) muzică rock (Led Zeppelin şi Vanilla Fudge); (2) muzica atonală (modernă); (3) muzica clasică. Rezultatele:

1. Plantele supuse rockului au început prin a se depărta de sursa de muzică; au crescut aberant şi au refuzat să înflorească. După trei săptămâni au început să moară. La 4 săptămâni erau toate uscate.
2. Cele expuse muzicii atonale moderne s-au depărtat la 15 grade faţă de amplificator, iar rădăcinile lor s-au dezvoltat doar pe jumătate.
3. Plantele expuse muzicii clasice au crescut cu 5 cm mai înalt decât grupul de control (fără muzică) şi erau înclinate spre amplificator.

♦ Dr. T.C. Singh, şeful departamentului botanic al Universităţii Annamalia, India, a demonstrat că anumite stiluri muzicale dublează atât ritmul de creştere a plantelor, cât şi dimensiunile lor; iar seminţele plantelor expuse acestei muzici păstrează achiziţiile genetice. (Citat în Allan Bloom, The Closing of the American Mind, pag. 141-145).

♦ Jurnalul „New Scientist” din 23 October 2002 (după Animal Welfare, vol 11, p 385) descrie efectele muzicii asupra câinilor. Aceştia sunt relaxaţi şi au comportament pozitiv atunci când ascultă muzica clasică. Rock-ul Heavy Metal îi înfurie şi le determină un comportament agresiv. Cel mai puţin au lătrat la muzica lui Bach.”

♦ Jurnalul “The Virginia Pilot” pubică cercetările tânărul de 16 ani, David Merrell, care, asistat de câţiva profesori de la Nansemond River High School, a efectuat un set complet de experienţe privind efectul muzicii asupra şoarecilor de laborator. (Experimentul i-a atras 6 premii şi distincţii din cele mai prestigioase (de la Virginia State Science and Engineering Fair and the Tidewater Science Fair; de la Northern Virginia Community College's Veterinary Technology Award; Newport News Art Commission, The Science and Humanitarian Symposium al James Madison University, din partea lui Navy şi CIA).

72 de cobai masculi standard din aceeaşi tulpină (suşă) genetică, în vârstă de 4-6 săptămâni, urmau să străbată şi să înveţe traseul unui labirint, pe care aveau să-l repete de 3 ori pe săptămână, timp de 3 săptămâni.

Iniţial, toţi şoarecii au parcurs labirintul în aprox. 10 minute. După care, au fost divizaţi în trei grupe şi au fost supuşi la trei tratamente muzicale diferite. Primul grup a fost supus timp de 10 ore pe zi, pentru 3 săptămâni consecutive, la Hard Rock. Al doilea grup a fost tratat cu muzică de Mozart. Al treilea grup, de control, a fost ţinut în linişte, fără muzică.

La capătul celor 3 săptămâni de test, rezultatele au fost următoarele:

1. grupul de control (fără muzică) a reuşit să înveţe labirintul şi să-l parcurgă în 5 minute (faţă de timpul iniţial – 10’);

2. grupul-Mozart a reuşit să-l traverseze în numai 1,5 minute (cu o economie de 8,5 minute);

3. grupul-Hard Rock s-a manifestat ameţit şi confuz, necesitând …30 minute (triplu faţă de cel iniţial!). Şoriceii îşi pierduseră reflexul de a mirosi aerul în căutarea urmelor de dinainte, de parcă rock-ul le-a prostit simţurile.

În timpul celor 3 săptămâni, cât a durat experienţa, David a trebuit să ţină cobaii expuşi rock-ului în borcane separate, după ce ratase o încercare anterioară când cobaii de Hard Rock au fost ţinuţi laolaltă. „A trebuit să-mi abandonez experimentul pentru că şoarecii-rock s-au omorât reciproc, până la ultimul.” 

Muzica noastră...cea de toate zilele I

Impactul muzicii asupra omului

Procesul obişnuit prin care omul interacţionează cu ceea ce vine din exterior urmează un traseu simplu:

• Organul receptor (ochi, ureche, mână, etc.)
• Creier – raţiune
• Emoţie, fiinţă(sau parţial) reacţionează

Cauzele refugiului în muzica "periculoasă":Muzica a devenit o ocazie de comuniune între tineri, care se înţeleg fără să fie nevoie să vorbească aceeaşi limbă.

• Tinerii vor să fie acolo unde este viaţă
• comunicare insuficientă părinţi-copii lipsa unui sens în viaţă
• transmiterea unui sentiment religios , de " mai bine"
• provoacă senzaţii plăcute, senzuale
• văd în interpreţi un fel de zei la picioarele cărora sunt fanii lor şi care
  se identifică cu idealurile lor; interpreţii devin modelele lor
• meloterapie
• superficialitatea adulţilor, ipocrizia adulţilor,materialismul
• nevoia de comunicare a unei generaţii care se regăseşte în această muzică
• imagine de sine degradată,insatisfacţie faţă de calitatea vieţii

De-a lungul timpului, au existat diverse mişcări de tineret, care au apărut ca efect al unui nou gen muzical. Cele mai ample, au fost : rocken-roll, hippie, punk-ul, rapp-ul si techno.

Rock'n Roll

De unde vine rock-ul?

Această muzică poliritmică îşi are rădăcinile în închinarea păgână din Africa. A apărut în Dahomey, în vestul Africii, recunoscut ca loc de obârşie a religiei voodoo. În ritualurile închinării voodoo „percuţioniştii primitivi au învăţat să inducă răspunsuri fiziologice, de la extaz şi halucinaţii până la apoplexie şi stări de inconştienţă” (Michael Sagely, Rhythmitism).

Din Africa, prin comerţul cu sclavi, acest gen a ajuns în America.

A popularizat pentru prima dată un mod de viaţă independent al tinerilor
care s-au distanţat de generaţia părinţilor.
Prima apariţie a Rock'n Roll a avut loc pe la mijlocul anilor 50, fiind o
combinaţie de ritm negru cu sentimente albe.
" Muzica Rock este o religie nouă, având ca doctrină de bază sexualitatea 
păcătoasă de multe ori are cuvinte de origine sfântă sau asociaţii
religioase, învelind foarte strâns un pachet de religie, muzica şi
imoralitate."(Paul Hammel " Creştinul şi muzica lui").
" Niciodată în istoria Vestului, nu a fost atât de strâns legată muzica de
comportamentul omenesc""(David Baskerville, profesor muzica Universitatea
Colorado).
" Rockul este centrul puterii noii culturi şi revoluţii a tinerilor." (Eisen
" The Age of Rock).

Dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai rockului, amintim pe Elvis Presley
şi Beatles.
Presley, cu anul său de succes în 1956, a avut un public de 15 milioane de
tineri. A răspuns prin muzica lui nevoii de libertate a acestora. Fetele care
participau la concertele lui, ţipau isteric, îşi muşcau mâinile până la
sânge, îşi smulgeau părul din cap, iar după dispariţia lui de pe scenă,
ştergeau cu batistele urmele pantofilor lui.

Beatles, cu anul de succes în 1963, a răspuns nevoii de accesibilitate a
publicului, care a numărat până la 30 de milioane de tineri. Fanii copiau
gândirea, comportamentul acestora, "Beatlemania", 16 milioane de tineri
cumpărându-şi ochelari rotunzi ca a lui Lennon. Apariţia lor a regrupat
societatea pe generaţii distincte de vârstă.
Influenţa acestui grup a fost atât de puternică, încât Eric Burton, membrul
unei formaţii celebre propunea ca ei să fie aleşi conducătorii religioşi ai
lumii.
George Harrison, alt membru al grupului, a editat albume ce conţineau
cântece religioase, care s-au vândut impresionant de bine, pentru că ele
conţineau teme care îi atrăgeau pe cei care căutau un sens în viaţă.

Efectele muzicii rock

• abuzul de droguri
• dezordinea
• violenţa
• protestul revoluţionar
• distrugerea de bunuri materiale
• tocirea conştiinţei
• încurajarea sexului
• protest

Hippie

A apărut în anii 60.Tinerii hippie au legat dorinţa unei alternative de
viaţă de nişte idei politice solide. Influenţa lor se simte şi azi, în
gândirea critică vis-a vis de militarism  şi de societatea de acţiune. În
această perioadă, mişcarea de tineret atinge nivelul unei anticulturi , se
angajează politic şi pune sub semnul întrebării normele morale şi
sociale. Filosofia acestei mişcări este " Love, Peace and Happiness", " Make
love not war". Ei doreau, pe lângă eliberarea artei de şabloanele
preexistente şi a individului de normele sociale, de bunele maniere  şi de
cultul eficienţei, era vorba şi despre eliberarea sexuală. Membrii acestei
mişcări trăiau în locuinţe comune, nu îşi căutau serviciu şi refuzau anumite
facilităţi.
Unul dintre cei mai cunoscuţi cântăreţi care au influenţat comportamente în
sensul formării mişcării hippie, a fost Jimi Hendrix.

Punk

Punkiştii au canalizat refuzul şi agresivitatea petrecându-şi timpul în tot
genul de petreceri ilegale .Punk-ul marchează sfârşitul tuturor valorilor şi
devine profesiunea de credinţă a unei tinere generaţii agresive şi
nihiliste. Negau manierele, normele şi valorile sociale. Deviza lor " No
future", sau " Poţi s-o faci". Pionierii muzicii care a dus la apariţia
acestui curent, au fost formaţiile " The Damned", "The Clash". Punkiştii
activau în organizaţii anti-naziste  şi în acelaşi timp purtau banderole cu
svastici. Erau oamenii contrastelor. Se îmbrăcau cu tricouri rupte şi
pantaloni zdrenţuiţi, haine de piele împodobite cu ţinte îşi înfigeau ace în
obraji, îşi vopseau părul în culori fosforescente şi ridicat în vârful
capului. Aveau o înfăţişare de rebel murdar. Voiau să provoace în mod
direct.

Rapp

Rapperii au exprimat frustrările minorităţilor etnice defavorizate. Muzica
rap provine din getto-uri, fiind modalitatea tinerilor de culoare de a-şi
exprima mânia faţă de condiţiile de viaţă, faţă de lipsa de şanse din viaţa
de zi cu zi, şi de a exprima  nevoile populaţiei dezavantajate. Ca stil
propriu de îmbrăcăminte, îi caracterizează adidaşii şi treningul. A apărut
la mijlocul anilor 70, şi până în ziua de azi tinerii negri se lasă
influenţaţi în părerile şi concepţiile lor despre lume mai degrabă de
cântăreţii rap decât de politicieni.

Techno

Este stilul muzical al anilor 80, creat practic de DJ (ex Juan Atkins, West
Bam şi reprezentată mai târziu de formaţia " The Prodigy"), prin folosirea
aparaturii electronice. Mai târziu devine muzica disco a Europei şi se
caracterizează prin pofta nebună de dans pe care o transmite şi pe care
tinerii o folosesc ca mod de eliberare sau de refugiu în mulţime. Se
caracterizează printr-un ritm şi agitaţie obositoare şi are la bază ideea că
" Totul e posibil" sau " Dans în loc de gândire" sau " Nu vreau să mişc
nimic altceva decât pe mine însumi".
După criza de identitate a tinerilor din era punk, muzica techno oferă din
nou şansa unei identităţi, deşi sociologii şi psihologii anilor 90 o
consideră ca o eră a pierderii valorilor şi a direcţiei, fiind înţeleasă ca
o religie substituentă.